Regim pentru anumite afectiuni

Diareea la copil poate fi pusa pe seama unor boli, infectii, alergii alimentare, antibiotice sau a consumului de fructe in exces. Diareea poate fi agravata de alimentatie, iar unele tipuri pot fi tratate cu ajutorul unui regim alimentar.

In majoritatea cazurilor, copilul trebuie hranit ca de obicei. Pierderile de nutrienti provocate de diaree pot fi compensate prin cresterea aporturilor alimentare. La sugari, alaptarea la san sau alimentatia artificiala trebuie continuate.

La numerosi copii apare o intoleranta usoara sau temporara la lactoza. Continuarea alimentatiei bazate pe lapte are drept consecinta cresterea duratei diareei, dar permite si o intoarcere mai rapida la o dieta normala.

Redobandirea apetitului normal este ultimului semn al recuperarii dupa o boala, iar copiilor ar trebui sa li se permita intoarcerea la vechile obiceiuri alimentare. Aportul suficient de lichide este foarte important deoarece este foarte usor ca un copil bolnav de diaree sa devina deshidratat. Deshidratarea este foarte grava la copii si sugari. Rehidratarea, sau inlocuirea lichidelor pierdute este obligatorie la toti copiii.

Solutiile orale de rehidratare se pot gasi in farmacii si nu necesita reteta, desi trebuie consultat medicul in privinta utilizarii lor pentru copii. Ocazional, administrarea lichidelor se face pe cale intravenoasa.

La unii copii, reintoarcerea la dieta normala poate provoca o reaparitie a diareei. Acest lucru se datoreaza dificultatii intestinului de a absorbi alimentele obisnuite. Acest tip de diaree nu necesita un tratament specific, atat timp cat nu prezinta si alte simptome. Simptomele diareei cauzate de administrarea antibioticelor pot fi reduse cu ajutorul iaurtului cu culturi active. Daca diareea persista, consultati medicul pentru a schimba sau intrerupe tratamentul. Nu intrerupeti tratamentul copilului fara a consulta in prealabil medicul.
Aproape toti adultii s-au confruntat la un moment dat cu problema constipatiei.

Factorii care contribuie la aparitia constipatiei sunt repausul la pat sau lipsa activitatii fizice, aportul insuficient de fibre si de lichide, alimentatia neregulata si stresul. Alti factori se refera la luarea unor medicamente (antacidele pe baza de hidroxid de aluminiu, medicamentele antihipertensive, etc.), narcoticele (codeina si morfina) si suplimentele de fier. In plus, unele boli (cancerul de colon, diabetul, hipotiroidismul, hemoiroizii si fisurile anale) prezinta printre simptome constipatia.

Iata cateva sfaturi care va vor ajuta sa preveniti sau sa tratati constipatia:

Consuma lichide din belsug – intre 8 si 10 pahare pentru adulti. Aportul insuficient de lichide poate fi o cauza a constipatiei. Nota: Desi cafeaua si ceaiul pot actiona ca niste laxative, la unele persoane cafeina contribuie la aparitia constipatiei.

Consuma alimente bogate in fibre: peste, fructe (prune) si legume, cereale integrale. Atat pentru copii cat si pentru adulti, primul pas al regimului pentru prevenirea si tratarea constipatiei consta in cresterea aportului alimentar de fibre si de lichide. Adultii trebuie sa consume in medie 35- 40 grame de fibre zilnic si sa bea 8 -10 pahare de apa. Aportul alimentar de fibre si de apa in cazul copiiilor trebuie indicat de un medic pediatru. Se recomanda alimentele bogate in fibre solubile si insolubile. Fibrele solubile, care contribuie la scaderea colesterolului din sange si la controlarea glicemiei se gasesc in mere, orz, fasole uscata, morcovi, portocale si secara. Fibrele insolubile se gasesc in: cereale integrale, fasole uscata, fructe si legume cu coaja, paste fainoase, seminte si tarate. Intrucat fiecare din aceste tipuri de fibre are efecte benefice asupra sanatatii tale, consuma alimente cat mai variate, bogate in fibre, chiar daca nu incerci sa previi sau sa combati constipatia. Nota: Cand consumi fibre provenind din cereale, ai grija sa cresti si consumul de apa, la cel putin 8 pahare pe zi. Fibrele din cerealele integrale au proprietatea de a absorbi apa din stomac si intestin.

Fa zilnic sport. Lipsa indelungata a activitatii fizice sau repausul prelungit la pat pot duce la aparitia constipatiei. Mergi pe jos jumatate de ora dupa masa. Daca suferi de constipatie cronica, medicamentele prescrise de medic sunt cea mai buna solutie.

Incearca sa mananci la ore fixe. Alimentatia neregulata poate contribui la aparitia constipatiei. Dimineata, bea cateva pahare de apa calda sau fierbinte – stomacul se va dilata, iar intestinul va fi stimulat.

Redu aportul alimentar de zaharuri rafinate -acestea se gasesc in produsele de cofetarie si pateserie si in sucuri. O dieta bogata in zaharuri rafinate, dar saraca in vitamine, minerale, fibre si alti nutrienti, este o cauza a constipatiei. Inlocuieste alimentele bogate in zaharuri rafinate cu cerealele integrale.

Limiteaza consumul de lapte sau de alte produse bogate in calciu -acestea pot contribui la aparitia constipatiei.

Redu aportul de fier – fie prin modificarea dietei, fie renuntand la suplimentele de fier. Fierul este o cauza frecventa a constipatiei.

Adauga usturoi in dieta ta -usturoiul distruge bacteriile daunatoare din intestinul gros.
Reguli generale de alimentatie in ulcerul gastro-duodenal

Sfaturile de mai jos au drept scop reducerea hipersecretiei acide si vindecarea leziunilor gastrice:
  • alcoolul si tutunul sunt interzise
  • evitati mesele abundente (unii medici recomanda fragmentarea ratiei alimentare in trei mese reduse cantitativ si trei gustari pe zi)
  • luati masa pe cat posibil la ore fixe
  • mancati incet, avand grija sa mestecati bine
  • retineti alimentele care v-au provocat neplaceri in trecut si evitati-le
  • stati jos in timp ce mancati si odihniti-va o ora dupa masa de pranz
  • nu mancati cu mai putin de 3 ore inainte de culcare. Gustarile luate prea tarziu pot determina secretii gastrice in timpul noptii
  • evitati alimentele si bauturile care contin cafeina (cafea, ceai, cola) –acestea pot creste secretia gastrica
  • evitati citricele, rosiile si ciocolata – daca aceste alimente va provoaca discomfort
  • includeti o sursa de proteine (lapte, carne, oua, branza) la fiecare masa sau gustare
Mult timp, regimul bazat pe consumul de lapte a fost recomandat bolnavilor de ulcer. Studiile recente arata insa ca laptele nu are drept efect neutralizarea aciditatii ci, din contra, are tendinta de a mari producerea de sucuri gastrice. Totusi, la unele persoane laptele pare sa aiba un efect calmant. Daca acesta este si cazul dvs., nu este nevoie sa renuntati la consumul de lapte, atat timp cat acesta face parte dintr-un regim echilibrat, care include toate grupele de alimente.

S-a considerat ca fragmentarea alimentatiei in 5 -6 mese zilnice este benefica pentru bolnavii de ulcer. In prezent, se crede ca acest comportament ar avea drept efect stimularea producerii de acizi gastrici. Prin urmare, se recomanda trei mese echilibrate pe zi si adaugarea a 2 gustari, daca acest lucru are drept efect reducerea durerii.

De asemenea, condimentele, care sunt de obicei interzise bolnavilor de ulcer, nu ar trebui excluse decat daca nu sunt tolerate. In plus, se pare ca ulcerul este mai frecvent la persoanele al caror regim este sarac in fibre alimentare. Nu se cunoaste inca efectul curativ al fibrelor asupra ulcerelor deja instalate, dar se pare ca persoanele care consuma multe fibre au mai putine riscuri de aparitie a bolii. Atunci cand simptomele ulcerului gastro-duodenal se fac simtite, este totusi de preferat sa se evite anumite alimente care pot accentua durerea.
Un regim hipoproteic este recomandat persoanelor care sufera de insuficienta renala cronica (IRC) pentru a preveni progresia deteriorarii renale. Dieta este uneori bazata si pe o restrictie a aporturilor de sodiu si de potasiu. Pentru unii bolnavi, restrictia lichidelor poate fi de asemenea necesara. Iar daca insuficienta renala este insotita de diabet, se recomanda si un regim hipoglucidic.

La persoanele care sufera de afectiuni renale majoritatea caloriilor trebuie sa provina din carbohidrati complexi.

Obiectivele regimului:
  • incetinirea progresiei bolii
  • reducerea fosfatemiei si a acidozei
  • diminuarea retentiei azotate
  • controlarea tensiunii arteriale
  • obtinerea unei stari de nutritie adecvate
Regimul este o parte esentiala in tratamentul insuficientei renale deoarece:
  • aportul de proteine este limitat pentru a intarzia progresia deteriorarii renale
  • aportul de sodiu poate fi redus pentru a optimiza controlul presiunii sangvine si pentru a evita retentia de apa
  • aportul de potasiu poate fi redus in cazul in care nu este excretat in mod eficient si se gaseste in cantitati mari in sange (hiperkaliemie)
  • aportul hidric este limitat doar in conditiile unei retentii de apa in organism
Nivelurile de calciu si fosfor sunt de asemenea atent monitorizate. Daca nivelul sangvin al acestor minerale nu este corespunzator, atunci aporturile alimentare trebuie modificate.

O dieta hipoproteica poate fi deficitara in:
  • unii aminoacizi esentiali
  • vitamine: niacina, tiamina si riboflavina
  • minerale: calciu si fier
Atunci cand afectiunea renala este in stadiu avansat, dieta hipoproteica poate duce la malnutritie si trebuie urmata doar sub supraveghere medicala.
In general se recomanda un aport de cca 35 cal/kgc/zi, adica de aproximativ 1500 cal/zi la femei si 2200 -3000 cal/zi la barbati.

Cea mai mare parte a aportului caloric va fi reprezentata de glucide, sub forma de dulciuri concentrate (300 – 400 g/zi), la care se adauga paste fainoase, legume si fructe (atentie la continutul in potasiu!)

Aportul de lipide va fi de 1 g/kgc/zi, reprezentate in special de acizi grasi nesaturati, care au un efect de diminuare a progresiei deteriorarii renale.
Dietele hipoproteice pot preveni sau incetini progresia unor afectiuni renale. Cantitatea de proteine consumate este bazata pe gradul de afectare a rinichilor.

Aportul proteic se calculeaza prin masurarea cantitatii de proteine (si a produselor rezultate in urma catabolizarii lor) din sange, precum si prin alte teste de laborator. Aportul recomandat de proteine intr-un regim hipoproteic este de 0,6g/kg/zi.

La persoanele care sufera de o afectiune renala (precum sindromul nefrotic) care duce la pierderea unei cantitati mari de proteine prin urina, restrictia proteica este moderata: 0,8g/kg/zi.

Foaia de echivalenta proteica 5 g proteine: = 1 ou = 25 g carne sau peste = 15 g branza = 60 g paine = 40 g paste fainoase = 75 g orez = 200 g cartofi Pacientii care urmeaza un regim de restrictie proteica trebuie evaluati de catre medicul nutritionist, deoarece riscul de malnutritie si anorexie este apreciabil in cadrul IRC.


Studiile asupra prevalentei cancerului in diverse grupe populationale ale lumii arata ca dieta determina 40% din cazurile de cancer. Incidenta diferitelor tipuri de cancer din regiuni variate indica dieta drept o cauza a aparitiei cancerului. Studiile par sa reduca importanta factorilor genetici, intrucat incidenta cancerului in randul imigrantilor intr-o anumita tara ia cu rapiditate caracteristicile incidentei din randul populatiei autohtone.

O alimentatie necorespunzatoare creste riscurile de aparitie a cancerului cu 40%. In schimb, consumul de alimente care contin substante anticancerigene (fructele si legumele), poate avea rezultate foarte bune. Factorii genetici joaca de asemenea un rol. Cancerul apare uneori si la persoane tinere, care fac sport, mananca sanatos, nu se expun excesiv la soare, nu fumeaza si nu consuma alcool. Daca este depistat din fazele timpurii, cancerul poate fi tratat.

Principii de baza ale dietei

1.    Reducerea consumului de grasimi Consumam prea multe grasimi, in special acizi grasi Omega 6 (din margarina, ulei de floarea soarelui la gatit), grasimi trans (din ulei refolosit) si prea putini acizi grasi Omega 3.  Acestia din urma sunt benefici sanatatii si se gasesc in uleiul de masline presat la rece si in uleiul de rapita.

In trecut raportul dintre acizii grasi omega 6 si omega 3 era de 1/1. In prezent, acesta a ajuns la 10/1. Aceasta schimbare nu putea sa nu aiba niciun impact asupra sanatatii populatiei.

Incidenta cancerului (in special a celui de prostata sau de san) a crescut foarte mult in ultimii ani. Cancerul de san pare sa fie mai frecvent in randul femeilor care consuma multe alimente bogate in grasimi.

2.    Reducerea consumului de fainoase

In trecut, produsele din faina alba (painea alba) erau consumate doar de oamenii instariti, in timp ce clasele inferioare consumau produse mai ieftine, dar si mai sanatoase, facute din cereale integrale. Odata cu revolutia industriala, toate cerealele au inceput sa fie rafinate, indepartand astfel o mare parte a substantelor nutritive.

3.     Cresterea consumului de substante anticancerigene

Substantele anticancerigene sunt:

– rosiile – gatite, crude, sub forma de sos sau paste de tomate – sunt un anticancerigen puternic si pot fi consumate in cantitati mari. Se pare ca rosiile reduc riscul de cancer de prostata cu 50%. – substantele continute de ceapa sau usturoi stimuleaza producerea unor enzime care neutralizeaza celulele cancerigene. – fructele si legumele proaspete sunt bogate in anticancerigeni.

4.    Evitarea produselor conservate prin afumare sau sarare

Studiile arata ca in tarile in care se consuma astfel de produse in cantitati mari, incidenta cancerului esofagian sau gastric este mult mai ridicata. Prin urmare, carnatii, pestele afumat, sunca, pastrama si alte mezeluri trebuie evitate.

5.    Consumarea bauturilor alcoolice doar cu moderatie

Excesul de alcool, alaturi de fumat, este asociat cu cresterea riscurilor de aparitie a cancerului.

Alimente nerecomandate:

– grasimile animale in exces – se gasesc in diferite tipuri de carne si produse lactate – margarina in cantitati mari – produsele din faina alba – consumul excesiv de alcool – excesul de sare si zahar

Alimente recomandate:

– alimentele bogate in vitamina B si acid folic – mazare verde si spanac – alimente bogate in acizi grasi omega 3: peste (ton, somon, macrou) si uleiul de masline nu numai ca reduc nivelul de colesterol, dar joaca si un rol important in combaterea efectelor negative ale acizilor grasi omega 6 – fructele si legumele proaspete trebuie consumate frecvent, la fel ca si produsele din cereale integrale. Legumele care au proprietati anticancerigene sunt cele cu frunze verzi, precum si usturoiul si ceapa. Aceasta din urma produc enzime care neutralizeaza celulele cancerigene. Consumul de rosii este de asemenea benefic.

Alimente recomandate Consumul de grasimi nu ar trebui sa depaseasca 25% din aportul caloric zilnic. O alimentatie echilibrata, care sa contina fructe, legume (in special crucifere), derivate din cereale integrale, leguminoase si o cantitate mica de materii grase poate preveni cancerul colorectal.

Cresterea aportului de calciu si vitamina D, provenind din produsele lactate, poate fi o masura preventiva de reducere a riscului de cancer colorectal. Prin urmare, un aport de calciu mai mare decat doza zilnica recomandata (DZR) poate fi o protectie impotriva cancerului de colon, in special la persoanele care au un risc crescut de aparitie a cancerului.

Fibrele alimentare par sa aiba un efect protector impotriva cancerului. In general, fibrele insolubile, precum taratele de grau, sunt mai eficiente in impiedicarea formarii tumorilor. Mersul pe jos sau o alta activitate fizica, practicata cu regularitate, favorizeaza tranzitul intestinal. Studiile au aratat ca incidenta cancerului colorectal este cu 30% mai scazuta la persoanele care practica un sport, comparativ cu persoanele sedentare.

Alimente nerecomandate

Grasimile saturate, considerate nocive si asociate cu aparitia cancerului colorectal trebuie evitate pe cat posibil. Acestea se gasesc in  unt, branza, carne grasa, afumata sau conservata, unca, parizerul si carnati.

Contact

  • Adresa:
    Calea Mosilor nr. 124
    sector 2, Bucureşti

    Telefon: 021 659 66 82
    Mobil 1: 0744 870 194
    Mobil 2: 0766 488 202
  • E-mail
  • Follow us.

Important

  • Toate investigatiile se fac pe baza de PROGRAMARE. Sunati la telefoanele alaturate sau trimiteti e-mail.
  • Program de lucru:
    Luni - Sambata
    09,00 - 20,00